Se afișează postările cu eticheta aiurea. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta aiurea. Afișați toate postările

miercuri, 3 septembrie 2014

Coca-Cola cu mesaje


Nu beau zilnic sucuri, dar pot spune că sunt o mare amatoare de Coca-Cola.Vara aceasta Coca-Cola m-a încântat la propriu cu mesajele de suflet de pe sticle.Iată câteva:









sâmbătă, 10 mai 2014

Bate vântul


Lipsa de inspiraţie din ultimul timp şi-a cam pus amprenta asupra blogului meu. Cam bate vântul, de fapt crivăţul prin el. 
Ce-i drept nici starea mea psihică nu e prea bună. De ce? Pentru că tot aştept ca anumite lucruri să se schimbe, aştept de mult timp un ajutor de Sus, însă parcă totul e împotriva mea.

Oare lucrurile bune se întâmplă doar oamenilor buni? Cert este că stau prost la capitolul credinţă şi răbdare, însă când aştepţi ca anumite lucruri să se întâmple şi totul e negru în jurul tău, începi să crezi că Dumnezeu te pedepseşte poate cu un scop. 

Nu ştiu ce să mai zic, la mine speranţa e în moarte clinică.


luni, 28 aprilie 2014

Flower view



O casa tare cochetă şi o grădină plină de flori
Oare când ai deschide geamul priveliştea ar fi ceva de genul??




În orice caz, me like it :)

sâmbătă, 19 octombrie 2013

Trece vremea...Happy week-end

Cât de repede trece timpul, am ajuns să îmi măsor anii mei în vârsta lui Bubu. Azi am constatat cu uimire că Bubu meu a crescut. Şi nu pentru că nu mai încape în hainele de anul trecut, ci prin simplul fapt că de la zi la zi văd că ştie,face şi mă întreabă n lucruri.

Azi am observat cum s-a urcat el singur ca să ajungă la tobogan, lucru pe care nu îl făcea cu puţin timp în urmă. Tot azi am fost şi la un mic spectacol de circ, şi dacă până nu demult era speriat de agitaţie, de lucruri noi, a stat timp de aproape 2 ore pironit cu ochii la scenă. Da, şi uite aşa uit de toate boroboaţele pe care le face, de tot ce e rău în jurul meu şi îmi dau seama că viaţa mea nu e atât de urâtă. Şi când mai ştiu că am un suflet care, deşi e departe de mine, mă iubeşte necondiţionat, atunci pot adormi zâmbind.

Am două suflete fără de care nu pot trăi...Bubu şi iubitul meu..sau iubitul meu şi Bubu.

VĂ IUBESC, DRAGII MEI!



POSTAREA PARTICIPĂ AICI LA ELLY LA HAPPY WEEK-END

vineri, 18 octombrie 2013

Ştirea zilei...e week-end

După o săptămână mai mult decât oribilă, cu discuţii,mutre, fasoane la serviciu.. iată că a venit şi week-end-ul. 



Pe scurt la serviciu am ajuns femeie de serviciu, şi din câte îmi aduc eu aminte la ultimul control psihologic(noi prin educaţie suntem des controlaţi la tărtăcuţă să vadă aştia dacă mai avem toate ţiglele pe casă) nu sufeream de tulburări de personalitate. Şi dăi şi luptă, şi luptă că şi eu sunt a dracului de mor când vreau şi ştiu că am dreptate. De' e greu să fii şi femeie de serviciu în ziua de azi, le era greu la două femei să schimbe câţiva copilaşi de haine la somn, greu să se ducă să-i supravegheze la toaletă.E grele frate, munca! Într-un final, au pus posteriorul la munca, după ce m-am mai răţoit un pic la ele, şi după ce le-am reclamat la sus numita directoare. Directoare care şi ea la rândul ei, mă trăsese de mâneca să pun şi eu mâna să ajut copiii la îmbracat, că de aceea am făcut o facultate, şi n cursuri de perfecţionare ca în loc de educatoare să fiu baby sitter. Ruşinicăăăăăăăăăă doamnei directoare şi colegelor mele doamnele tanti de scârbiciu, pardon serviciu, sau îngrijitoare, sau ce or fi, că oricum sunt de decor.

Bine că s-a terminat totul cu bine, mi-am mai revenit după plecarea iubitului, asta după ce am umplut vreo 2-3 ligheane, dar aşa e când iubeşti. 

VĂ DORESC UN WEEK-END MINUNAT! E WEEK-END AŞA CĂ PROFITAŢI DE EL DIN PLIN! Eu am de gând să mă relaxez din plin.




marți, 16 iulie 2013

Gărgăriţă riţă...MFC


PARTICIPĂ ŞI TU LA MIERCUREA FĂRĂ CUVINTE, un blogging interactiv chiar AICI

Am Facebook, deci exist!

Da, da, sunt vedetă mare pe Facebook:)))
Da, mi-am făcut şi eu cont pe acest celebru site de socializare. Şi nu, nu o să vă spun numele, sau să vă dau vreun link. Da, am ieşit din anonimat. De ce? 

CUM DE CE? Dacă n-ai Facebook nu EXIŞTI!!! 
DA, DA, aţi citit bine!Aşa că fuga repede cei care nu aveţi Facebook, şi ieşiţi din anonimat!





duminică, 14 iulie 2013

There is hope


Dragostea e speranţă, şi fără speranţă lumea nu

 ar exista.


                                          OCTAVIAN PALER





Avem acelaşi cer, dar orizonturi diferite.



HAPPY WEEK-END  TUTUROR!

PARTICIPĂ ŞI TU LA HW, CHIAR AICI


duminică, 7 iulie 2013

Oraşul, noaptea

N-am mai scris demult. Cu siguranţă am multe de spus, însă uneori obosesc şi mă scufund în tăcere. Voi ieşi eu şi din această stare de deprimare.

Câteva poze nu prea reuşite, pentru că aparatul meu nu e din cele mai performante, dar mie îmi plac.

Noapte bună!








miercuri, 3 iulie 2013

Aiurea

Vrem nu vrem, life goes on, cu sau fără noi. 
Uneori ne scăldăm în uitare, şi uităm de noi, de vise, de tot. Viaţa mea merge mai departe, uneori pe mine mă lasă în urmă, uneori mă redresez, alteori o iau pe arătură. 

Încă visez, visele mele n-au murit încă, dar zac fără viaţă ascunse în negura din sufletul meu. 



Noapte bună, dragii mei!

duminică, 30 iunie 2013

Suflet de femeie

Să fii la modă astăzi e atât de uşor, dar oare ce este moda? Moda cu siguranţă a devenit un moft, însă e fashion ceea ce te face să te simţi bine.


,,Mda...se privi Elena în oglindă, ascultând la radio ultimele cuvinte ale prezentatorul despre modă. Puţin ruj, aa. să nu uit rimelul, şi mai ales un pic de culoare în obraji nu strică. ’’
Era mulţumită de felul în care se aranjaze pentru marea întâlnire cu Cosmin. ,,Hmmm, oare îmi va putea citi în ochi toată dragostea ce i-o port? Oare voi putea să-l privesc în ochi fără să mă ruşinez toată? ’’
Era îndrăgostită, mai îndrăgostită decât a fost vreodată, îl iubea, cu pasiune şi dăruire de ceva vreme încoace, poate de când se ştia.
Era o zi superbă de mai, iar Elena se plimba pe faleza Dunării. Dunărea se oglindea tainic în ochii ei albaştii, iar soarele zâmbea firav dintre nori suficient cât să facă din acea zi una perfectă pentru plimbat. În timp ce păşea alene pe faleză, Elena se gândi să-şi caute în geantă mica ei agendă unde îşi nota gândurile, unde mai scria câte o poezie. Nu era o geantă prea mare, suficientă însă cât să cuprindă în ea toată viaţa ei..aşa cum îi plăcea ei să creadă..cheile de la apartament, agendă, telefonul mobil, trusa de farduri, şerveţele, şi vreo câteva chestii inutile. Într-un buzunar ascuns, stâteau nelipsite petalele unui trandafir, pe care Cosmin i le dăruise cândva pe când ei erau doar doi şcolărei de clasa a II-a. Geanta aceasta era atât de plină de secrete, ca şi sufletul ei. Pe când scotocea în micuţa geantă roşie, un copil trecu în fugă, şi îi răsturnă geanta cu tot ce se afla acolo.

,,O, nu, azi chiar nu e ziua mea norocoasă’’, îşi spuse ea, privind cum săculeţul cu petalele de trandafiri stătea răsfirat pe asfalt printre lucrurile ei.
,,Dă-mi voie să te ajut, se auzi o voce cunoscută de bărbat. Copiii acestia..îi spuse Cosmin.’’
,,Da,nu face nimic’’ reuşi Elena să răspunda, ruşinată că el avea să vadă săculeţul ei cu trandafiri, şi agenda cu poezii.

,,Îţi mulţumesc, Cosmin pentru ajutor’’, şi plecă să se ridice, însă băiatul o prinse firav de mână şi îi spuse: ,,Ştii poţi spune multe doar privind geanta unei femei, însă atunci când îi vezi şi conţinutul e ca şi cum ai pătrunde într-o cameră secretă a feminităţii, iar ceea ce am văzut mi-a plăcut. Geanta ta e delicată asemenea ţie, e plină de parfum, de poveste, de poezie’’..şi uite aşa unul lângă celălălt păşeau timizi sub soarele de mai care le zâmbea ştrengăreşte.


Elena se mai uită încă o dată în oglindă. De pe umerii ei, nu lipsea geanta ei roşie, plină de secrete, cea care purta înăuntrului ei nu doar toată viaţa ei,ţi săculeţul plin de petale de trandafiri, ci şi o nouă filă de dragoste.


Mă joc şi eu cu cuvintele, cu proza, şi particip uite aşa la Concursul organizat de REEIJA, magazin online ce oferă genţi din piele. 


Timp şi vise

Salutare tuturor!
Vacanţa mea nu prea e vacanţa, cred că e un du-te vino de la ţară la oraş, însă e bine cu ocazia asta mai postez şi eu pe blog. Cred că aşa e când ai două case, un copil, un job care şi când eşti în vacanţă te mai bântuie. Plus că am de învăţat pentru grad, în august am examenul scris. Plus că trebuie să ajung în Bucureşti, am găsit un doctor bun(SPER) pentru alergii la spitalul MALAXA. La mare nu cred că ajung. Dar am planuri mari, trebuie să mă înscriu la MASTER. Trebuie, deşi eu caut ceva la distanţă, şi pe bani puţini, şi nu prea găsesc. Când eram prin liceul visul meu era să termin o facultate, masterul , şi apoi doctoratul, şi să devin critic literar. M-am plafonat, visele mele s-au stins o dată cu căsnicia, venirea pe lume a lui Bubu, divorţul. De atunci, e o luptă profundă strict pentru supravieţuire. Dar visele mele? Cred că dacă nu le faci pe toate la timpul lor, uneori e prea târziu să le mai faci.

O săptămână minunată!


luni, 17 iunie 2013

Aşteptând vacanţa cu trenul din Franţa

Mă tot gândesc despre ce aş mai putea scrie, şi sincer azi e luni, chiar n-am nicio tragere de inima..

 De-abea aştept să vină vacantă  pentru că deja merg pe sistemul robot şi ală fără baterii Duracell.  
Anul acesta am avut grupă mică, şi sincer teroriştii aştia cum îi alint eu, mi-au secat toate energiile. Grupa mică e cea mai grea pentru că vin direct din familie, de multe ori fără nicio deprindere formată, şi e foarte dificil să lucrezi cu ei. Însă sunt şi adorabili, pentru că sunt la vârsta când sunt atât de naivi, cred că tot ce zboară se mănâncă.

Oare de ce au mai prelungit anul şcolar cu o săptâmână? Oare i-om scoate doftori??  Nici ei nu mai au chef, nici noi ca si cadavre didactice ce trăim de la o lună la alta cu un salariu...miiiiiiiiiiiiic de nu-l vezi. 
Şi totuşi atâta dorinţă de a scăpa de copiii lor din partea părinţilor nu am văzut ca anul acesta. Pur şi simplu îi aduc la grădiniţă bolnavi, deşi ele cocoanele n-au serviciu, da de' cafeaua, ţigările, telenovele nu se pot consuma decât în lipsa copiilor.Copiii pe care îi aduc dormind pe ei, de bolnavi ce sunt,  cu febra, şi duhnind a tutun...Îmi e lehamite de astfel de părinţi...Cum oi putea să faci asta, sau să fumezi cu copilul de faţă?

La liceu nu se mai duc de ahaaaa nu ştiu cât timp, dar pe mine azi m-au întrebat: ,,Doamna, da'putem venii şi vineri?'' Iar eu în gândul meu: ,, Da, dragele mele, veniţi şi vineri, şi sâmbătă, şi duminică, şi de Rusalii, că o să-mi ridice aştia statuie în faţa grădiniţei, şi copiii voştrii vor pleca de aici direct la Oxford..''Le-am răspuns politicos, că nu îi aduc, pentru că avem şedinţă. Dacă m-ar fi întrebat vreo mamă care ar fi avut serviciu, normal că îi spuneam să-l aducă, dar nu casnicele mele nu îşi pot bea cafeaua cu pruncii lor,şi îi aduc la creştere.
 Menţionez că lucrez pe program normal, şi nu am nicio mom care să lucreze...

Azi sunt rea, da, însă..pur şi simplu aud mămici care spun că acasă copiii îi innebunesc, şi că îi aduc la grădiniţă să scape de ei, şi că ce rău e că luăm vacanţa. Sincer, am ajuns noi educatoarele un fel de baby sitter. 

Cum poţi să ai această atitudine faţă de copilul tău, adică e al tău..bun, rău, obraznic, e al tău, dar educă-l, nu-l lăsa doar în faţa TV, sau calculatorului şi tu stai la cafea cu vecinele. E adevărat, toate simţim ca mame că uneori copiii noştri ne înnebunesc, dar eu nu văd în grădiniţa un mod de a scăpa de el, de a-l aduce mort-copt la grădi, ci un mod de a se educa şi de a socializa cu copii de vârsta lui. Am spus de multe ori părinţilor la şedinţe că a sta în aceeaşi cameră cu copilul nu înseamnă a-ţi petrece timp cu el, ci jucaţi-vă, citeşte-i ceva, desenează, vorbeşte-i, etc...

În concluzie, aştept vacanţa!


sâmbătă, 15 iunie 2013

O vreau înapoi pe Hurrem!!!!

Mda, uite aşa am aflat că şi singurul serial pe care îl urmăream cu patimă şi dăruire pe la episodul 100 şi ceva  nu o va mai avea pe actriţa principală, şi anume Meryem Uzerli. 

De ce, nu prea am înţeles, cică ar avea obosoeală cronică, ce o mai fi şi aia, alţii că ar fi gravidă(dar cred că puteau să o filmeze mai mult de la bust în sus ca să nu îi observăm burtica)? ! 

Singurul motiv pentru care mă uitam la acest serial..era pentru ea..acea vicleană Hurrem, care taie şi desface după propriul interes. Cred că fără ea, serialul nu va mai avea farmec, sincer este printre puţinele actriţe care reuşesc să transmită atâtea prin gesturi, mimică, un adevărat talent. Sper însă că poate va reveni mai ales că în Turcia au obţinut audienţe foarte proaste, datorită schimbării lui Meryem cu o babă.

E adevărat actriţa înlocuitoare o avea ea talent, însă toată lumea o vrea pe Meryem, şi se aştepta să o vadă pe ea, chiar şi dacă normal în locul ei ar fi trebuit să fie o babă, sincer..actriţele nu îmbătrânesc, sau cel puţin ajutate de machiaj arată o idee îmbătrânite.

Îmi va fi dor de Hurrem a mea, din toamnă o vom mai vedea puţin, dar când mă gândesc că va fi schimbată, parcă mă apucă o nostalgie..
Iat-o pe Meryem frumoasa Hurrem, care ne face s-o iubim, şi s-o urâm în acelaşi timp..







Iată şi o poză cu baba care o va înlocui pe Meryem




Mi se pare cea mai neinspirată alegere.. Sper să fie ceva temporar, şi să revină adevărata sultana!


vineri, 14 iunie 2013

Casa bântuită :)..RIO





O fereastră dintr-o casă veche..bântuită cred de pisici, că fantome n-am văzut sau mai ştii  :)
Jucaţi-vă şi voi Reflexii în oglindă chiar aici la Sorin

S-ar putea sa iti placa

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...