Reporterii Irealităţii

Sunt nămeţii afară cât casa? Trimitem un reporter, ce contează că e viscol, că doarme prin iglu, audienţă să fie!!!

Vine uraganul?Văleu, să-i vezi pe reporteri cum transmit live din inima uraganului.

Vine potopul??? Să-i vezi cu cizmele până în gât cum vorbesc ei de mama focului de furia naturii.

Moare vreo vedetă? ??Să-i vezi cocoţati pe sicriu, pe coroane, pe unde apucă doar, doar or filma mortul..Creepy

Se duce Bianca Drăguşanu la farmacie? Hop şi ei să o filmeze. Şi să te ţii. tatăle cum fac ei talk-show-uri...Soc...şoc, şoc..Bianca şi-a cumparat un test de sarcină, Cine e tatăl? Băiatul de la Meteo sau Prinţul Cristea?

Se omoară unii pe la tv???Hopa şi ei, transmiţând live din cârciumă.

E război? Vai de mine, aici e rating-ul cel mai mare...Să-l vezi pe Cătălin Radu Tănase cum spune el cu patos, cum transmite el din inima luptei, ce contează grenadele, ce conteşte focul, rating să fie.

Eu propun ca aceşti reporteri să fie decoraţi de Băsescu ca eroi ai neamului. Pe bune acum, dar ,,să se simte şi ei bine'', că în afară de a dramatiza şi a speria lumea inutil nu au niciun rol.

Zăpada...

Nu e chiar fără cuvinte , însă CARMEN vă aşteaptă cu mai multe propuneri la MIERCUREA FĂRĂ CUVINTE

Toate avioanele vor avea la bord un pădurar

Nu m-am putut abţine să nu pun această ştire. 

,,Pentru a evita tragediile precum cea recentă din Apuseni, principalele companii aeriene din România au decis ca absolut toate aeronavele româneşti să aibă la bord cel puţin un pădurar, sau mai mulţi, în funcţie de numărul pasagerilor.

Printre atribuţiile pădurarilor se numără aceea de a interveni în cazul producerii vreunui eveniment neplăcut şi de calmare a spiritelor în cazul apariţiei turbulenţelor.

"Să presupunem că un cocalar dă drumul la manele pe mobil în timpul zborului. Pădurarul îl va soma frumos cu puşca de vânătoare să înceteze cu manţogăriile, cum e şi firesc", spune Decebal Popescu, director de companie aeriană.

"S-a văzut ce înseamnă colaborarea cu ROMATSA, IGSU şi celelalte instituţii incompetente. Decizia de a folosi pădurari e una normală", au transmis companiile.

Pădurarii vor fi dotaţi cu un telefon mobil şi o pereche de cizme de cauciuc, acestea fiind singurul echipament necesar unui pădurar inteligent ca să salveze un avion întreg.''

Haz de necaz sau nu, însă pare chiar singura variantă plauzibilă în momentul de faţă.

sursa

Viaţă de bugetar

Yuppiiiiiiiiiiiiiiiiiii, deci, daaaaaaaaaa stau acasă două zile, ahhhh...ce îmi place slujba de bugetar. Vacanţe multe, problema e când văd fluturaşul de salariu, pentru că e miiiiiiiiiiiic, mic...mic.

Noi să fim sănătoşi, aşa că mă bucur de zăpada aceasta care a anulat cursurile prin judeţele cu ,,coade'' galbene şi ,,protocalii'', căldurică am, să ies pe afară nu mă aventurez că Bubu e la bunici, eventual după pâine şi asta vreo 5m până la magazin (eventual pot merge şi în pijamele, alea  de mai jos...:))), cafeluţa o savurez chiar acum aburindă, hmmmmm...o vacanţă prelungită. 

sursa

Parcă am avut gura aurită în postarea anterioară cu vacanţa..
Aşa că intenţionez să nu fac nimic...

POSTAREA participă la BUNĂ DIMINEAŢA SOARE ŞI PINK MONDAY

Împodobeşte, mamă, BRADUL

Privind de dimineaţă afară, mă gândeam că tot ce mai lipseşte e să îl aud pe Fuego cântând : Împodobeşte, mamă, bradul, urmat cu spor de ,,ţa, ţa căpriţa ţa'' al coloraţilor conaţionali ai noştrii.

Da, ninge, ninge neîncetişor, Cade cade câte-un fulguşor..şi uite aşa aşteptăm iar, Crăciunul. Dacă ne-ar mai da cei de la Guvern vreo două săptămâni de stat degeaba, cu atâta zăpada în jur parcă mi-ar veni şi mie pofta să împodobesc iar, bradul. Nu de alta, dar să se bucure şi copiii de zăpadă.

Cum e şi cu vremea asta, dacă ar fi nins de Crăciun cu siguranţă sărbătorile ar fi avut alt farmec. Acum mă gândesc cum o să arate aştia pe la TV, accidente în lanţ, maşini sub zăpadă, şoferi fără cauciucuri de iarnă(că doar atenţionarea de cod galben, sau portocaliu, sau ce culoare o mai fi e doar pentru ăştia mai fraieri.. la noi merge şi aşa:) 

Spuneau la TV că toate judeţele s-au pregătit de iarnă, punem pariu că şi anul acesta o să îi ia prin surprindere, IARNA?

Închei cu un banc..

sursa

Chiar aş vrea ca această postare să participe la HAPPY WEEKEND.

Ellyyyyyyyy unde eşti? Te aşteptăm să facem haz de necaz.

Printre nori..

De-acum veţi zbura în ceruri...

R.I.P. ADRIAN IOVAN şi AURELIA ION

Postarea participă la REFLEXII ÎN OGLINDĂ

Piloţii nu mor niciodată

Toată România vuieşte de moartea pilotului Adrian Iovan, şi a studentei la Medicină, lăsaţi să moară în chinuri şi frig, pentru că cei care trebuiau să se ocupe de salvarea lor, i-au lăsat timp de 7 ore în Munţii Apuseni. Şapte persoane se aflau la bordul aeronavei, dintre care doi piloţi, patru medici şi o studentă la medicină. 

Mă întreb ca proasta, dacă şi oamenii care i-au

 căutat, oameni fară nicio şcoală, oameni simpli de 

la ţară, şi ei s-au întrebat ca şi mine, de ce nu i-au 

localizat după semnalul telefonului? DE CE? DE 

CE?Oare dacă erau politicieni, sau Bianca 

Drăguşanu la bord îi căutau mai repede?

Când OAMENII CARE erau în avion nu se plimbau din plăcere, ci transportau organe pentru Agenţia Naţională de Transplant.

AU MURIT 2 EROI! 2 ÎNGERI! 

Câţi oameni buni, valoroşi ai ţării vor mai trebui

 să 

moară pentru ca ţara aceasta să se trezească la 

realitate????????

ACEŞTIA SUNT EROII CARE AU AVUT INIŢIATIVA CĂUTĂRII: GHEORGHE TRIF, ARGENTIN TODEA, şi GHEORGHE GIURGIU. OAMENI SIMPLI CARE NU AU AVUT NEVOIE DE GPS, SAU DE ALTE ECHIPAMENTE SOFISTICATE PENTRU A-I SALVA. Aceştia sunt doar o parte dintre salvatori, pentru că toţi moţii din acea zonă s-au mobilizat pentru a-i căuta, în timp ce jandarmii, pompierii, poliţiştii, armata stăteau la şosea şi aşteptau....

Speechless

Carmen vă aşteaptă la Miercurea fără cuvinte

Am câştigat la LOTO

Uhuuuuu...Am câştigat la LOTO.. Nu vă entuziasmaţi prea tare că nu am câştigat marele premiu. Din 6 numere am nimerit 3....Ha, ha, ce noroc, 30 ron. Dar eu mă bucur, pentru că de câteva luni de când joc, nu am câştigat nimic. De fapt nu am câştigat mai nimic în viaţa mea. Nu ştiu dacă se pune un portofel câştigat la o revistă. şi o pungă de popcorn câştigată la Carrefour, aaa...şi 2 doze de bere de la Cora(nici măcar n-am faţă de beţivană, dar s-a bucurat şi iubitu' meu de o bericică:)

Deci cheia succesului la Loto e joacă, şi iar joacă, până dai în Alzeimer,cică persistenţa dă rezultate.De aceea, am văzut numai moşuleţi în platou, cică jucau de o viaţă.. :))) Nu vreau chiar marele premiu, măcar 5 numere să nimeresc şi eu...aşa să îmi ajungă de o casă.

Am început bine anul, nu? Norocoasa de mine.

Când voi câştiga marele premiu, gata m-am hotărât o să-mi cumpăr maşina lu' Barbie..:))

sursa

Dacă e lunea, trebuie să gândim roz, că doar Iulisa ne zice Bună dimineaţa soare, şi Karma Police ne aşteaptă cu Pink Monday

sursa

De-ale fetelor..

Vă povesteam cu ceva timp în urmă că am început cura cu ouă de prepeliţă. După vreo 240 de ouă halite dimineaţa pe stomacul gol(bleaahhh), nu am observat niciun rezultat în ceea ce mă interesa, căderea părului. La fel, şi în cazul lui Bubu. Tot răcit a fost, şi este. Doamna de la care am cumpărat ouăle mi-a spus că efectele se văd după a doua cura, nu înţeleg motivul, că doar şi dacă iei suplimente alimentare, rezultatele se văd logic imediat sau în perioada imediat următoare a tratamentului. Pe scurt, cura cu ouă de prepeliţă la mine şi copil nu a avut niciun efect. 

Pentru căderea părului am încercat n variante. Nu ştiu dacă e de vină vopseaua (fiind blondă, cantitatea de peroxid e mai mare), stresul, sau lipsa de vitamine, sau toate trei la un loc. Am încercat Aspasia pastile, niciun rezultat. Viaderm pastile la fel...

Singura loţiune care a avut ceva efect pozitiv este loţiunea de la Gerovital cu Petroleum.

Aştept ceva sugestii, poate îmi recomandaţi ceva minune să văd şi eu că nu mai chelesc atâta:))

Etichete

Cred că v-am mai povestit de aventurile mele la serviciu. Ei bine, problema mea principală la serviciu sunt FEMEILE DE SERVICIU. De ce? Pentru că am ajuns să le fac şi treaba lor. PROBLEMA MEA ŞI ,,MAI PRINCIPALĂ''...E DIRECTOAREA...Care nu le spune nimic, ba chiar le ţine partea, şi în unitate e ca la nebuni. Dacă directoarea le-ar face observaţie şi le-ar pune la punct, cred că totul ar fi minunat.

Revin la un subiect legat de colegele mele. Nu pot spune că am prea multe simpatii printre ele, sunt colegele mele şi atât. Acum ceva timp am avut de a face cu una dintre ele..mi-a aruncat vreo două vorbe aşa aiurea, şi je' i-am răspuns şi eu cam tăios, ba chiar am dat-o naiba(în gândul meu).Iar de atunci am considerat-o un fel de babă comunistă.

Întâmplarea a făcut ca înainte de Crăciun, să ajungem amândouă în aceeaşi clasă, fiind copii puţini i-am culcat într-o singură sală. Din vorbă în vorbă, am ajuns să depănăm amintiri mai vechi sau mai noi. Mi-a povestit viaţa ei, şi m-am regăsit în povestea ei, pentru că şi ea ca şi mine a avut ,,norocul'' să se căsătorească cu un bărbat nepotrivit. Singura diferenţă e faptul că eu am avut curaj să merg mai departe, deşi aveam un copil, pe când ea a spus că a stat pentru copil. În schimb a avut o viaţă nefericită, şi încă are,deoarece soţul dumneaei îşi păstrează aceleaşi obiceiuri..băut, jocuri de alcool. 

Când mi-a povestit toate acestea, mi-am dat seama cât am greşit că am etichetat-o o babă afurisită şi acră. Cred că orice femeie ar devenii în timp mai rea, mai acră, dacă acasă nu ar avea liniştea pe care şi-o doreşte. Iar din ziua aceea am simpatizat-o, şi cred că şi ea pe mine. Nu pot spune că suntem prietene, însă ceva mă face să o privesc cu ochi mai blânzi, să-i dau circumstanţe atenuante, şi chiar am admirat-o că prin duritatea ei le pune la punct pe femeile de serviciu. Ce am observat la dumneaei e faptul că spune lucrurile pe nume, că e o luptătoare, şi cred că aici m-am văzut pe mine. 

Mereu etichetăm oamenii fără să le cunoaştem poveştile de viaţă, fără să avem curiozitatea să aflăm mai multe despre ei, dar viaţa aduce munte cu deal împreună, şi la un pahar de vorbă ne dăm seama că de fapt nu suntem aşa diferiţi, şi că ideile preconcepute ţin doar de felul în care priveşti lucrurile. Privindu-le superficial vei judeca superficial, privindu-le atent, vei vedea esenţialul.

Eminescu şi Bianca

Dacă Eminescu s-ar fi născut prin anii '90 cu siguranţă nu ar fi fost apreciat la justa lui valoare. Într-o societate în care vedem zilnic că primează fufele şi cocălarii, şi cine cu cine mai e, şi cine mai divorţează, cine pe cine a mai caftit, zău că Eminescu ar fi fost mai muritor de foame, şi mai obscur ca niciodată.
Avantajul a fost că s-a născut într-o perioadă înfloritoare pentru România cel puţin din punct de vedere artistic, când erai apreciat pentru ceea ce aveai în cap, şi nu în fund sau glande mamare.

Aseară stăteam şi mă gândeam, că tot mă simt sufocată de subiectul Bianca şi băiatul de la Meteo, plus magnificul prinţ de Dorobanţi, Cristea. Păpuşa Barbie şi Ken au luat bani de la trusturile lor pentru a pune la cale nunta anului, şi acum ne intoxică pe noi, dar pe banii lor, cu divorţul lor neaşteptat. Wow, cât suspans, câtă tragedie zici că e o tragedie antică! Când o vezi pe Bianca ce replici dă..că ea a greşit, şi că tot omul greşeşte, şi că ea îşi asumă ce a făcut, şi bla, bla...bla ai zice că Nietzsche e mic copil pe lângă ea. 

Aşa că imaginaţia mi-a zburat..şi m-am gândit cum ar fi dacă Eminescu s-ar fi teleportat şi ar fi ajuns într-un club de fiţe lângă Bianca.

Dialog Eminescu-Bianca

-Sărut mâinile, domniţă, sunteţi frumoasă ca o evapă scufundată pe malul mării, i-ar fi spus ironic Eminescu

-Dar, tu cine mai eşti , băi amărâtule, de unde ţi-ai luat costumul? De la Giorgio Mordefoame?îl înţepă Bianca

-Cum nu mă cunoşti, domniţă, sunt eu, Mihai Eminescu.

-Cine?

-Mihai Eminescu..poetul, marele poet al României.

-Pleacă mă de aici, eu ies doar cu fotbalişti, şi mai nou cu băieţi de la Meteo, că de' e bine să ştii când vine ploaia..ploaia de bani.Nu vezi ce plete ai, ce costum ai, cum te-au lăsat aştia să intri?? Hai că mă plictiseşti!!!

-Vai stimată doamnă, pe cât eşti de frumoasă, pe atât eşti de proastă. Rămâi în lumea ta, muritoare şi cu plastic în dotare, căci indiferent cât eşti de curtată, eşti doar o piesă de decor în viaţa fotbaliştilor. Nu eşti pe placul nimănui, poate a băieţilor ce-n taină se ating, pe când un nume ca al meu, nu-l ştie doar o ţară, nemuritor şi rece voi fi în cărţi, de-acum şi peste veacuri. Am scris la poezii, ce nici cu gândul nu gândeşti, şi proză scurtă, şi filozofie de nici nu ai auzit, şi am studiat peste hotare.Tu ce ai făcut, că-n viaţa ta ai citit o singura carte, şi aia Kamasutra. Hai sictir, şi du-te şi mai pompează un litru de plastic, poate aşa îţi va mai creşte raitingul.

I AM BAD..I KNOW IT..I LIKE IT :)))

O seara faină!

Oare va fi mai fi cineva ca Eminescu?

sursa

15 Ianuarie 1850-15 Iunie 1889

E Miercurea fără Cuvinte

Carmen te aşteaptă cu mai multe detalii

Bugetarii SPĂGARI

Mi-am zis că nu o să scriu despre acest subiect, dar nu mă pot abţine. Deja suntem noi, profesorii băgaţi în aceeaşi oală cu cei care într-adevăr ne fac de ruşine.

 Se face atâta caz despre noi, că vezi Doamne strângem bani din fondul clasei şi ne luăm merţane, sau că primim cadouri fără număr (se ştie!!!), sau mai nou cerem bani pentru cadouri. Wow, câtă NESIMŢIRE, să ne denigreze pe toţi, pentru cei câţiva (puţini la număr care într-adevăr au dat dovadă de lipsă de tact pedagogic şi respect pentru meserie) care cu siguranţă or fi strâns ,,meleoane'' pentru fondul clasei şi or fi cerut bani pentru nu ştiu ce cadouri sofisticate.

În 8 ani de zile de când predau nu am cerut niciodată bani pentru cadoul mel, dacă părinţii au binevoit să îmi ia ceva, am considerat că a fost plăcerea lor, că doar nu le-am pus pistolul la tâmplă şi le-am cerut bani. 

Stimate domn ministru al needucaţiei, aţi interzis să se mai strângă bani pentru fondul clasei.ATUNCI DA-ŢI-NE DVS BANI SĂ LUĂM MATERIALE, JUCĂRII, CĂRŢI,COLI, IMPRIMANTE, TUŞURI, HÂRTIE IGIENICĂ, ETC, ETC, pentru că eu dint-un salariu de 9 milioane nu îmi permit.De ce arătaţi cu degetul nişte bieţi muritori de foame, pentru că asta suntem, trăim de la lună la lună, nu ne permitem nici măcar o haină de firmă o dată pe an, de ce ne denigraţi în faţa ţării întregi, a părinţilor, care şi aşa ne privesc ca nişte amărâţi?

NE-aţi luat tot, inclusiv cei 100euro din care ne mai luam materiale. Arătaţi cu degetul că suntem şpăgari, când noi trăim la limita subzistenţei, şi dacă primim un cadou şi acela simbolic de Crăciun şi de 8 Martie, brusc suntem nişte nenorociţi! De ce nu ne daţi mărirea salarială câştigată legal, prin care salariul trebuia să ni se dubleze? De ce nu ne dotaţi şcolile cu materiale didactice, de ce? În ultimii 20 de ani, tot ce s-a făcut prin şcoli nu s-a făcut din banii MINISTERULUI NEEDUCAŢIEI, ci din mila părinţilor..Da, da, din mila lor, din donaţii şi sponsorizări. Banii aceia care se strângeau pentru fond, se foloseau tot pentru nevoile copiilor, pentru că exista un casier care se ocupa de tot, şi cumpăra materiale cu bonuri care se arătau părinţilor pentru a arăta că nu şi-a luat nenorocita şpăgară de educatoare termopane!!!!!

DE CE SUNTEM ARĂTAŢI CU DEGETUL NUMAI NOI PROFESORII? Doctorii au devenit cumva SFINŢI? Când nu te poţi duce nici măcar în urgenţe fără să dai dreptul, când nu te operează nimeni, dacă nu scoţi banul la doctor, la anestezist, la asistente, infirmiere, paznic...!!!!!!!! Câţi oameni nu au murit pentru că nu au dat dreptul!!! De ei nu zice nimeni, nimic! Noi profesorii dacă primim nişte cadouri umile de 2 ori pe an, suntem nişte ŞPĂGARI, dar doctorii că primesc zilnic bani ei cum sunt NEŞPĂGARI, a... da, ei sunt salvatori de trupuri.

Scoateţi DRAGI POLITICIENI ŞPAGA O DATĂ PENTRU TOTDEAUNA, dar ca să faceţi asta, oferiţi salarii decente medicilor, profesorilor, amărâţilor de bugetari, pentru că am ajuns RUŞINEA EUROPEI!

Top 13

Dacă e luni, şi mai e şi 13, e clar că trebuie să fac un top al priorităţilor mele pe acest an. Parcă aşa se face la început de an. Ei bine, vroiam demult timp să îmi pun puţină ordine în gânduri şi să stabilesc clar ce îmi doresc să fac, ceea ce îmi doresc de la mine, şi de la cei din jurul meu în acest an. 

Într-o ordine absolut întămplătoare, cam aceasta ar fi my wish list.

1. Vreau RĂBDARE..Cred că din cauza meseriei mele, şi a neuronilor mei de blondă suprasolicitaţi, îmi pierd răbdarea...Aşa ca RĂBDARE. Răbdare în relaţia cu copilul meu, răbdare să pot suporta dorul de iubitul meu.

2. Vreau NESIMŢIRE. Da, da, acea nesimţire care să mă facă să nu îmi mai pese de răutăţile, vorbele, sau evenimentele mai puţin frumoase din jurul meu. Singurii care îmi merită atenţia sunt cei doi bărbaţi din viaţa mea.

3. Vreau CALMITATE....Să privesc mult mai calm toate situaţiile din viaţa mea, şi să nu mă mai agit inutil.

4.Vreau SPERANŢĂ. Să am mai multă încredere în mine, în faptul că lucrurile bune se întâmplă poate nu atunci când vrei, dar se întâmplă.

5. Vreau IUBIRE...Să fiu iubită, şi să iubesc în continuare over and over again.

sursa

6. Vreau mai mult TIMP..Simt că timpul trece prea repede, şi nu mă bucur de toate momentele frumoase din viaţa mea.

7.Vreau SĂNĂTATE pentru mine şi ai mei.

8. Vreau puţin NOROC, pentru a îmi îndeplini visele.

9.Vreau o CASĂ A MEA.Ştiu va fi greu, dar nu mă las.

10. Vreau o VACANŢA LA MARE. Îmi e dor de soare, de mare..Ador marea.

11. Vreau LINIŞTE, ÎNŢELEGERE, şi mai vreau, iar IUBIRE în relaţia cu iubitul meu. Dacă le aveam pe acestea, restul vine de la sine.

12. Vreau IERTARE. Puterea de a ierta pe ceilalţi, puterea de a cere iertare celor faţă de care greşesc, şi mai ales să îmi caut iertarea la Cel de Sus pentru greşelile inerente.

13. Vreau UN NOU ÎNCEPUT FRUMOS, plin de SPERANŢĂ alături de iubitul meu, indiferent dacă va fi aici, sau peste mări şi ţări. Te voi urma oriunde.

sursa

E târziu ştiu, dar de' aşa e când eşti full time mom, şi pe deasupra ai şi un job, dar această postare participă la Iulisa la Bună dimineaţa soare, precum şi la Pink Monday aici la karma police

Mândră să fiu mămică

DA SUNT MAMĂ...............Şi asta face din mine un ceas 

deşteptător, o bucătăreasa, o femeie de serviciu, o 

servitoare,o învăţătoare, o infirmieră, un bodyguard, un 

fotograf, un taxi, un sfătuitor, o organizatoare de

evenimente, o decoratoare, o asistentă personală, o stilistă,

 un psiholog, şi o vânătoare de monştri de sub pat....

 Nu am vacanţe, nici nu pot sa fiu bolnavă, nici zile de 

odihnă săptămânale... 

Lucrez zi şi noapte, sunt disponibilă 24 din 24...,7 zile pe 

săptămână pentru tot restul vieţii mele... şi toate astea doar 

pentru unul dintre cele mai importante lucruri din viaţa mea: 

SĂ FIU MAMĂ... poate sunt nimic pentru voi, dar sunt TOTUL

 pentru cineva!

sursa Facebook

Când bărbatul te înşeală

NO COMMENT:)))

Sindromul postvacanţă

Am început serviciul fără niciun chef, că doar aşa e după o vacanţă de vreo 2 săptămâni. Dacă ar mai fi fost 3 săptămâni şi tot nu m-aş fi supărat. Dar, de' ce-i frumos durează puţin aşa că pe cai.
Noroc cu o cană de cafea care mă mai trezeşte din reverie.

 Aşa e că şi voi suferiţi de sindromul postvacanţă?
 

De haleală

Din seria..Ce mai găteşte iubitul meu..

Da, sunt o răsfăţată, iubitul meu mi-a gătit şi mi-a tot gătit, de fapt el a fost bucătarul şef, iar eu ca o divă ce sunt nu m-am supărat deloc, dar chiar deloc că un mascul feroce îmi găteşte.

Şi mammmmăăăăăăăăăăăăăă ce bine găteşte, nu îl laud, dar chiar e foarte bun tot ce găteşte.

Orez chinezesc

Paste cu sos Ragu

Pasta Al Forno..Aici eram atât de ocupată să mănânc încât am pozat tava după ce halisem jumătate din paste:))

Peşte la cuptor cu sos

Prin fumul petardelor

Postarea participă la Reflexii în Oglindă.

  SoriN te aşteaptă cu mai multe detalii.