Am avut mari îndoieli, incertitudini cu privire la Dumezeu şi la grija Lui pentru mine. Au fost ani la rândul când mă certam cu El pentru simplul motiv că viaţa mea era lipsită de speranţă, credeam că voi fi mereu nefericită şi tristă, şi că El nu îmi va oferi nimic bun.
Dar cât de amarnic m-am înşelat. Nu am fost niciodată vreo credincioasă, cu atât mai puţin prea dusă la Biserică. Consider că relaţia mea cu Dumnezeu nu constă în a merge într-o Biserică şi a mă ruga. O pot face şi acasă.
În seara această, însă stând în bucătărie şi pregătind ceva frugal să mănânc, am avut o revelaţie, o scânteie care mi-a luminat tot sufletul. Cum m-am putut îndoi că El nu a fost acolo lângă mine, când de fiecare dată când am căzut am găsit resurse să mă ridic, de fiecare dată când am plâns, lacrimile s-au oprit brusc şi din interior au apărut noi resurse care m-au făcut să merg mai departe. A fost acolo mereu, doar că eu am fost prea oarbă pentru a-L observa. Am fost mult timp prea orbită de furie ca să înţeleg că lucrurile au un mers al lor, că uneori trebuie să suferim pentru a ne maturiza, că uneori trebuie să aşteptăm pentru a primi.
Acum ştiu, că orice ar fi există Cineva care mereu îmi va întinde o mână pentru a mă ridica. Nu sunt în cea mai bună perioadă a vieţii mele, sunt multe minusuri,dar la fel de multe plusuri, însă ştiu sigur că am pentru cine mai departe: bărbatul minunat pe care îl am în viaţa mea şi copilul meu sunt cele mai frumoase daruri pe care Cel de Sus mi le-a putut dărui.
Ne facem griji mereu pentru ce vom mânca, cu ce ne vom îmbrăca, şi uităm să mulţumim celui de Sus pentru lucrurile minunate pe care le avem în viaţa noastră. Nu totul ţine de partea materială, uneori trebuie să ne îngriim şi sufletul, pentru că gândind pozitiv, vor apărea şi lucruri pozitive în viaţa noastră.Toate grijile acestea îmi amintesc de nişte lucruri din Biblie, nu le reţin exact, însă sună ceva de genul: ,, Priviţi la păsările cerului, ele nu seamănă , nici seceră, oare nu sunteţi voi mai presus decât ele?'
Închei cu un citat din Biblie pe care îl repet mereu când simt că am nevoie de putere: ,, Nicidecum n-am să te las/ Cu niciun chip nu am să te părăsesc''Evrei 13:5
Se afișează postările cu eticheta Dumnezeu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Dumnezeu. Afișați toate postările
duminică, 2 martie 2014
A fost acolo
Etichete:
Dumnezeu
,
experiente de viata
,
personale
sâmbătă, 22 februarie 2014
Poveste cu frizeri şi mult mai mult
Un bărbat a mers la frizer să se tundă. În timp ce frizerul îl tundea pe client, cei doi au început o conversaţie interesantă despre diverse subiecte. În cele din urmă au ajuns să vorbească despre Dumnezeu, iar frizerul a spus: ”Nu cred că Dumnezeu există.”
“De ce spui asta?” a întrebat clientul.
“Trebuie doar să ieşi pe stradă si să vezi că Dumnezeu nu există. Spune-mi, dacă Dumnezeu ar exista, ar mai fi atâţia oameni bolnavi? Ar mai fi copii abandonaţi? Dacă Dumnezeu ar exista, n-ar mai fi suferinţă şi durere. Nu-mi pot imagina cum ar fi să iubeşti un Dumnezeu care permite să se întâmple asemenea lucruri.”
“De ce spui asta?” a întrebat clientul.
“Trebuie doar să ieşi pe stradă si să vezi că Dumnezeu nu există. Spune-mi, dacă Dumnezeu ar exista, ar mai fi atâţia oameni bolnavi? Ar mai fi copii abandonaţi? Dacă Dumnezeu ar exista, n-ar mai fi suferinţă şi durere. Nu-mi pot imagina cum ar fi să iubeşti un Dumnezeu care permite să se întâmple asemenea lucruri.”
Clientul s-a gândit pentru un moment, dar nu a răspuns, pentru că nu voia să înceapă o discuţie în contradictoriu. În scurt timp, frizerul a terminat de tuns şi clientul a plecat mai departe. Imediat ce a ieşit din frizerie a văzut însă pe stradă un om neîngrijit, cu părul lung şi murdar. Părea un om sărman.
Clientul s-a întors la frizer şi i-a spus:
“Ştii ceva? Frizerii nu există!”
“Cum poţi spune asta?” a întrebat frizerul nedumerit. “Eu sunt aici şi sunt un frizer. Şi tocmai te-am aranjat!”
“Nu e aşa!” a spus clientul. “Frizerii nu există pentru că dacă ar exista nu ar mai fi oameni cu păr lung şi neîngrijit, ca omul de afară.”
“Dar frizerii există! Ceea ce se întâmplă e că oamenii nu vin la mine.”
“Exact!” a spus clientul plin de încântare.”Asta e ideea! Şi Dumnezeu există! Ceea ce se întâmplă este că oamenii nu merg la El şi nu Îl caută. De aceea există atâta durere şi suferinţă în lume.”
“Ştii ceva? Frizerii nu există!”
“Cum poţi spune asta?” a întrebat frizerul nedumerit. “Eu sunt aici şi sunt un frizer. Şi tocmai te-am aranjat!”
“Nu e aşa!” a spus clientul. “Frizerii nu există pentru că dacă ar exista nu ar mai fi oameni cu păr lung şi neîngrijit, ca omul de afară.”
“Dar frizerii există! Ceea ce se întâmplă e că oamenii nu vin la mine.”
“Exact!” a spus clientul plin de încântare.”Asta e ideea! Şi Dumnezeu există! Ceea ce se întâmplă este că oamenii nu merg la El şi nu Îl caută. De aceea există atâta durere şi suferinţă în lume.”
Etichete:
Dumnezeu
,
experiente de viata
,
poveşti cu tâlc
Abonați-vă la:
Postări
(
Atom
)