sâmbătă, 6 septembrie 2014
Dezamăgire
Etichete:
gandurile mele
,
iubire
,
love
,
love and war
,
personale
Abonați-vă la:
Postare comentarii
(
Atom
)
Asta numai dacă ne amăgim noi întâi, aşteptând de la celălalt ceva ce numai în închipuirea noastră există...
RăspundețiȘtergerePupici, seară frumoasă!
ooof of! Ella draga, tu esti o zi în extaz, doua zile mai târziu în agonie sentimentala... Nu e bine! Cauta-ti echilibrul draga mea, ca asa nu vei reusi sa razbati în viata. Te pup
RăspundețiȘtergereMi se pare curios ca oscilezi intre extaz si dezamagiri.Eu nu prea am fost dezamagita in viata,dar am avut mari rezerve in cea ce priveste oamenii din jurul meu.Cred ca trebuie un timp suficient in a decide daca e bine sau rau.Eu iti doresc sa nu mai suferi si sa-ti revii.Numai bine!
RăspundețiȘtergereDazamagirile fac parte din viata noastra. Trebuie sa fim pregatiti pentru orice. Dar ne e aproape imposibil. De asta ele, dezamagirile, ne iau prin surpridere si ne provoaca o tristete uriasa.
RăspundețiȘtergereProblema e ca oamenii fac si spun lucruri pe care apoi le regreta. Doar sa nu se repete la infinit.