Sunt bine, am avut o săptămână groaznică, dar încet, încet lucrurile revin la normal. Orice început e greu, însă trebuia să pornesc de undeva, departe de o familie care nu mă susţine necondiţionat.
Oare părinţii n-ar trebui să îţi ierte orice, şi să găseşti înţelegere la ei? La urma urmelor nu am omorât pe nimeni!
Când Bubu va fi mare, voi fi acolo lângă el, indiferent de orice.
Pentru că părinţii au obligaţia să fie necondiţionat alături de copiii lor, chiar şi când copiii au 40 de ani şi greşesc.
Soare la propriu si la figurat.Orice inceput e greu,dar cu rabdare si multumita ca-l ai pa Bubu,o sa fi o fericita.Ai dreptate.Eu am o fata,38 de ani,dar sunt alturi de ea ,indiferent ca-mi convine sau nu hotararile ei.Nu suntem foarte aproape ,dar eu merg lunar la ele,sau ei ,mai bine zis.Depinde de om.Va veni o zi cand vor regreta.Sa fi convinsa. Cu drag si sustinere morala,
RăspundețiȘtergereAi dreptate, familia ar trebui sa-ti fie cel mai apropiat refugiu cand esti in plina furtuna...
RăspundețiȘtergereDaca as povesti cate "cadouri"ne-au facut familiile, te-ai cruci! important e ca am ramas noi 2+1 si nu i-am lasat sa se amestece, desi s-au straduit din toate puterile! si am inteles ca dragoste cu de-a sila nu se poate, am inteles ca rolul de parinte nu vine automat la pachet cu rabdarea, dragostea si intelepciunea, am inteles ca unii oameni sunt mai mult egoisti decat parinti, asa ca am inchis usa si ne-am vazut de drum! invata din tot sa fii un parinte bun pt Bubu si e de ajuns! :)
RăspundețiȘtergereSuntem doua surori si intotdeauna, pe cat au putut, parintii ne-au sprijinit. In principal cu o vorba buna, cu intelegere, caci asta e cel mai important. Mi-e greu sa accept ca exista si altfel de situatii desi stiu ca da si e pacat. Poate cu timpul familia ta va intelege ca trebuie sa fie mai aproape de tine, sa te ajute.
RăspundețiȘtergereEu iti tin pumnii. :) Te pup!
E foarte greu cand simti ca nu ai intelegerea, aprobarea si sprijinul celor dragi.Da-le timp, poate se vor obisnui si accepta noua situatie. Daca te iubesc, daca va iubesc, o vor face. :)
RăspundețiȘtergereNu stiu daca vor accepta vreodata ce fac. Indiferent ce fac nu e bine! La fel au facut si cu sora mea. Mama mea are un tipar, daca nu te incadrezi in tiparul ei, e grav, apar certuri f...f urate. Iar situatia dureaza de 3 ani si ceva, psihic simt ca nu mai puteam sa stau cu ei. Nu am omorat pe nimeni, singura greseala este ca am divortat, si ca in acesti 3 ani am incercat sa mai am o relatie, sa mai ies si eu din stresul de acasa. Acum am gasit barbatul care sa ma sustina neconditionat, si nu am sa ma mai intorc vreodata acasa! Acasa este unde e Bubu si iubitul meu!Va multumesc tuturor pentru incurajari!
RăspundețiȘtergereconcetreaza-te pe ce e important cu adevarat! cine te iubeste nu te face sa plangi! :)
Ștergere